Acum ceva timp am construit un reflector parabolic (dish) cu diametrul de 4m, cu gandul de a-l utiliza la comunicatiile EME in banda de 23cm. Dar pentru a putea face acest lucru mai lipsea ceva, antena efectiva din focar care poate fi gasita sub diferite denumiri functie de solutia constructiva adoptata, feed, horn sau septum.  Tocmai aceasta componenta activa mi-am propus sa o construiesc dupa ce cateva luni am incercat sa cumpar unul facut de la OK1DFC, dar fara succes. Mai exista o varianta de unde puteam sa cumpar acest septum, de la RF Hamdesign, dar pretul este prea mare pentru veniturile noastre, 229 euro la care se adauga transportul. Varianta construita de mine ajunge la pretul celei de la OK1DFC, fiind unicat (el cred ca le face in serie mica).

Astfel am hotarat sa mi-l fac singur. Usor de zis greu de facut, in conditiile in care trebuia sa cumpar tabla din aluminiu, iar aceasta se vinde doar la coala de 2 metri patrati, iar apoi sa o indoi precis pentru a ma incadra in limita abaterilor. Vizualizand pe net diferite constructii ale acestui septum, fiecare dupa posibilitatea avuta, am dat de o solutie care mi s-a parut ca ma avantajeaza, eliminand incovenientele enumerate mai sus. Dar inainte de a face cunoscuta solutia respectiva o voi posta pe cea originala, a lui OK1DFC care se gaseste pe pagina http://www.ok1dfc.com/eme/emeweb.htm .  In partea de sus a paginii veti gasi un link catre un fisier excel cu numele "Septum polarization transformer-calculation sheet – Excel 24kB", in care aveti posibilitatea dea a modifica anumite valori pentru a obtine alte dimensiuni care sa se potriveasca cu materialele pe care le aveti. Tocmai pe acest lucru s-a bazat KL6M cand si-a construit propriul septum bazat pe o solutie tehnica diferita fata de cel de la OK1DFC. Si iata ca ajungem la documentatia dupa care am inceput constructia septum-ului de care vorbeam la inceput http://kl6m.com/23cm/23CM-SEPTUM-FEED.pdf . Legat de acest septum va recomand si articolul lui W1GHZ care se numeste "Septum Feeds - Toleraces and Sesitivity" pe care-l gasiti aici http://www.w1ghz.org/antbook/conf/Septum_Feeds-Tolerances_and_Sensitivity.pdf .

In ce consta aceasta solutie. In loc de a folosi tabla de o anumita grosime (nu este critic acest parametru dar nici nu poate fi mai subtire de 2mm datorita flambarii pe care ar putea sa o aiba constructia) se foloseste pentru corpul septumului o teava cu sectiune patrata din aluminiu. Astfel, dupa ce am cautat ceva timp pe net, am decis sa folosesc teava cu dimensiunile 150x150x2,5mm care in interior ar avea cotele 145x145mm. Pentru aceste cote, modificand excelul lui OK1DFC, vom obtine frecventa de 1295MHz diferenta fiind mica fata de 1296MHz. Celelalte cote pentru transformator rezulta automat din modificarea frecventei din sheet-ul de calcul.

Pentru peretele din spate al septumului am cumparat tabla din Al de 8mm de la colormetal unde de pe pagina cu promotie placi debitate (cele ramase de la taieri din coala) am ales bucata care mi s-a parut potrivita, oricum mai mare de 3 ori fata d necesar, sa fie. Pagina este urmatoarea http://new-alushop.placi-aluminiu.ro/placi-aluminiu-debitate .

Transformatorul m-am hotarat sa-l fac din tabla de 5mm (autorul a folosit de 6mm grosime) pentru ca cei de la colormetal nu au posibilitatea tehnica de a taia placi sub 8mm (am inteles ca se indoaie capetele) astfel ca am cumparat o placa cu dimensiunile de 500x250x5mm din dural de la https://phoenixmodels.ro/ro/platbanda-de-duraluminiu/4700-placa-duraluminiu-500x250x5-mm.html .

Teava cu sectiune patrata din Al nu am gasit-o in tara si am cumparat-o de pe e-bay de la o firma germana fiind singura care comercializa aceasta dimensiune 150x150x2,5mm. Am mai gasit  varianta de 150x150x5mm dar care mi s-a parut a fi prea grea datorita peretelui gros.

Prima operatie a fost cea de debitare a capacului de la septum din placa de Al de 8mm grosime. Operatia am facut-o cu un fierastrau pendular si a durat ceva timp dar ce a iesit in final este destul de bun pentru o operatie manuala. Restul ajustarilor au fost facute la polizor si apoi la pila, pana a intrat perfect. Transformatorul a fost taiat cu laser prin bunavointa lui YO8DOI. Pentru prinderea lui am dat patru gauri in peretele din spate si filetat pentru suruburi de 3mm. Celelalte doua parti le-am imobilizat diferit, cu autofiletante de 2,2x6mm care au rolul de a tine pe pozitie transformatorul, asupra lor neexercitandu-se forte importante.

Capacitatile de reglaj le-am facut dintr-o bara din alama pe care o aveam de la un proiect mai vechi, pe care am filetat-o si i-am lipit discuri din tabla de alama de 20mm diametru. Conectorii folositi sunt de tip N, pe acestia sunt lipiti probe-le confectionati din aceiasi bara de alama de 6mm, la un capat fiind gauriti pentru a intra pinul conectorului.

Toate partile componente au fost montate intr-un timp scurt iar nerabdarea de a vedea ce zice analizorul era foarte mare. La prima masuratoare (portul Rx) am ramas dezamagit, neputand cobora sub valoarea 2 la swr iar mpedanta de 40 Ohm. Abia dupa ce am eliminat un cablu de 15cm dintre analizor si septum am putut obine valorile "normale" pe care le puteti vedea in imagini. Trebuie spus ca cele doua porturi se influenteaza la reglaj, astfel ca va trebui gasit un compromis.

In final ma declar foarte multumit de ce si cum a iesit, pe viitor propunandu-mi sa-i adaug un choke ring care sa imbunatateasca performanta septumului. Urmeaza sa-i fac un sistem de prindere cu posibilitatea de reglaj si runda finala de reglaj in focarul reflectorului.

Ne auzim la EME... :)

L.E. 29.02.2024 UPDATE

Pentru minimizarea pierderilor la Rx am m-am inspirat din articolul lui RW3BP si eliminat conectorul N pe care era fixat dipolul. In locul acestuia am montat un cablu RG402 pe un suport din tabla de alama de 0,9 mm grosime iar dipolul l-am lipit pe firul central al cablului. Acest fir este destul de gros si rigid pentru a tine greutatea dipolului. Suportul din alama l-am gaurit dupa planul de gaurire al conectorului N , de acest suport fiind cositorit cablul RG402. La capatul opus dipolului de la cablu am lipit un conector SMA tata care va face legatura cu releul coaxial. Dupa acesta va fi conectat LNA-ul de la G4DDK.

 Rezultatul modificarii